Apropo de Imaginatie

A zi, adica acu 5 minute, am terminat de văzut un film, chiar românesc, plin de scene în care camera fuge să agite ochiul omului, cu personaje chiar simpatice, despre vechile probleme ale ceusizmului, dar totuşi varianta lipsită de sarcasm şi comic. Filmul se numea sau se numeste : 4luni, 3saptamani si 2zile, cam dezechilibrat titlul, dar continutul conteaza foarte mult, pentru că este exact varianta plină de imaginaţie la modelul uneltelor.
Eee.., filmul vorbeşte într-o viziune profund artistica despre ceea ce eu vorbeam ieri, cum oamenii se utilizează unii pe alţii, în modalităţi cât mai originale şi cu o intensitate fluctuantă.
Protagonistul, perfect normal, deloc duşman al popoului, pardon, al poporului, se trezeşte de-odată că intră în mrejele comunismului, în care e folosit la modul cel mai pragmatic ca o unealta de indeplinire a planului. NU-i bai, că toţi avem un plan de îndeplinit, fie că e vorba de prieteni sau femei, bani sau droguri, politică sau sex, fotbal sau divertisment, noi toţi avem planul nostru, acolo undeva, de realizat: să nu calci strâmb, să mai bei şi tu o bere două ca omu', să te mai şi distrezi, să vezi şi tu un meci, un teatru, să faci o familie ;), că NA', tre' să fii în rând cu lumea că de altfel ieşi din rândurile normalitătii.
Ei, tipul işi făcea planul cum era prevăzut de regulamentul lui intern, pe care nu-l plănuia, îl intuia, şi când colo: intră alţii cu planul lor peste el, că drumurile se intersectează mereu, iar vorba filmului cu pricina: nu te poţi pişa împotriva vântului.
Tristă soartă când devii unealta fără să vrei şi nici măcar nu ai vreo scăpare din situaţie, decât dacă aşa s-o întampla; lui i s-a intamplat, doar că prea târziu căci uneltele îl transformase pentru totdeauna în unealta.
Plecaţi la film, că după aia e nominalizat la Oscar şi o să-i crească laudele şi mai tare, o să devină un film la modă şi o să aşteptaţi prea multe de la el şi n-o să-l apreciaţi la adevărata lui valoare, căci filmul chiar e bun.

"All tools available"

Oamenii au nevoie de unelte, uneltele sunt esentialul pentru a realiza orice. Animalele nu pot niciodata sa obtina maimult decat mancare de la interactiunea pe care o au cu mediul in care traiesc, de aceea oamenii reusesc sa acapareze tot, sa foloseasca tot sa strice tot, sa f...ta tot.
Exista celebra maxima mai mult sau mai putin de kkt: "Scopul scuza mijloacele", de fapt scopul scuza uneltele si ajung la definirea uneltelor: unealta reprezinta tot ce poate fi folosit pentru realizarea unei lucrari, pentru atingerea unor scopuri, pentru satisfacerea nevoilor.

Pamantul pe care traim noi e plin de unelte, pentru ca e plin de oameni, fie ca iti vorbesc despre o utilizare constienta sau inconstienta, noi suntem unelte unii pentru altii. Ma port frumos pentru ca sunt obligat?nu, ma port vrumos pentru ca vreau sa ma port frumos, partea cu obligativitatea este un fel de scuza, utilizata pentru debilisme sau pentru diferite chestii frumusele. Ma port frumos ca sa te fac sa te simti bine pentru ca la un moment potrivit acest lucru o sa imi provoace mie o stare armonioasa.

Faptul ca noi ne folosim unii pe altii ca unelte permite un mare hop, incepi sa devii dependent de uneltele zilnice, oameni care conduc autobuse, oameni care iti apara curu de nebuni, oameni care iti vand mancarea, oameni care iti dau de mancare pentru creier, tot felul de oameni, pardon, unelte, care iti creeaza un lanţ continuu de comodităţi, unelte pe care le foloseşti în fiecare zi, oameni care îţi zâmbesc la magazin, cand ii vezi la lucru, etc, de multe ori daca iti lipseste o unealta se duce tot lantul de rapa, nu mai apuci sa o folosesti pe ultima din lantz, pentru ca se buli prima.
The same shit e si cu partea sentimentala, faci pe cineva fericit ca sa te simti tu fericit, pentru ca daca unealta ta functioneaza, atunci viata ta merge inainte si mecanismul prinde sa se armonizeze. Cineva ii face sex oral cuiva pentru ca tare ii place sa faca lucrul asta? come on, o face ca sa asigure ca ala ii va ramane dator si cand va dori sa il foloseasca unealta va trebui sa isi faca treaba, deci pana la urma oamenii nu sunt decat unelte de satisfactie personala, sau unelte de satisfactie a altor unelte: sau prin deductie, unelte de facut de garantat o muie.
Calugarii cred ca sunt cei care evita sistemul uneltelor, chiar daca biserica e o unealta care foloseste cele mai multe unelte din lume posibile, in mod simultan, ei sunt cei care fac una din doua: ori incearca sa nu foloseasca unelete, ori incearca sa nu devina unelte, dar si astia folosesc oamenii in momentul cand incearca sa isi manifeste preocuparile si sa se justifice, sa explice drumul pe care l-au luat.
Necunoscute sunt caile domnului :)true, fie deci sa va fie unealata buna, caci de ea poate sa depinda totul, mai ales atunci cand esti propria unealta.

Despre bighimot

Odata virusat de la Jimara, bloggeru nr1 din casa (ca eu is pe locu 2, dar pe al 3lea nimeni nu il disputa si nici nu-l distupa) am decis sa dam drumul bighimotului pe net, ca toata lumea sa se bucure de izu lui placut si de de narile lui sonore.
Bighimot e un animal mare, care mananca tot, ba chiar ultimile cercetari au dovedit ca inghite si oameni la o foame; asa ca l-am bagat printre voi sa il educ oleaca, poate-poate se da si el cu lumea.
Personal si in nume de bine ii urez bun venit bighimotului printre voi.