octombrie 30, 2009
octombrie 21, 2009
octombrie 05, 2009
octombrie 01, 2009
Arc
O să-ţi smulg o coastă,
Să-mi fac arc din ea,
Să te pot vâna...Oriunde nu te-ar pierde tălpile tale...
septembrie 28, 2009
Revin la un fragment mai vechi
De iubeşti
Fă cum ştii, căci nu există reţete pentru asta
De urăşti
încearcă să uiţi cum se face asta.
Dacă ai motive serioase...
Bagăţi-le-n cur, poate scapi de ele
Dicţionarele să ştii că n-au cuprins
Iar sufletul n-are dicţionare
Dacă vrei un pachet de ţigări...
Să-ţi cumperi!
septembrie 26, 2009
des+Lipit
Spatele meu ,
se dezlipeşte de inima pământului...
Ochii mei,
se dezlipesc de inima cerului...
Inima mea,
se dezlipeşte de carnea mea...
Aerul meu,
se dezlipeşte de buzele mele...
Timpul meu,
se dezlipeşte de ceasurile mele...
septembrie 21, 2009
septembrie 16, 2009
Partea
Partea proastă, partea bună,
Partea părţii se adună...
Partea stângă, partea dreaptă,
Una p-alta se aşteaptă...
Partea ruptă, partea-ntreagă,
Vrei, nu vrei, se tot aleargă...
Partea fură, partea lasă,
Partea moare ne-nţeleasă...
septembrie 13, 2009
Loc de dragoste
Este loc de dragoste şi într-o scoică,
Sărată de saliva mării,
A fost loc de dragoste şi într-o vorbă,
Ce fără noimă grăbea să se sfîrşească,
Va fi loc de dragoste şi într-un vînt...
Care, neîmblînzit, va zgîrîia pietrele ce se usucă în tine...
august 29, 2009
cititul pe apucate
din Versetele Satanice
de Salman Rushdie
de Salman Rushdie
discipolul regelui filosof Chanakya, l-a întrebat pe marele bărbat ce vroia să spună când zicea că poţi trăi în lume fără să trăieşti de fapt în ea şi a fost îndemnat să care un urcior plin ochi cu apă printr-o mulţime petrecăreaţă, fără să verse o picătură, sub ameninţarea cu moartea, iar când s-a întors, n-a fost în stare să descrie festivităţile zilei, pentru că trecuse prin ele ca un orb, nevăzând decât urciorul de pe capul său.
august 21, 2009
Изображение
Câinele
miroase:
Aş vrea
să-ţi sărut picioarele,
Eu vreau
să-ţi sărut picioarele,
Dar
nu pentru că-mi sunt dragi,
Nu pentru că mă închin ţie
Eu vreau
să-ţi sărut picioarele...
Eu
îţi sărut picioarele,
Faţa-mi
stă lipită de picioarele tale,
Dinţii
numără falangele,
Limba
gustă degetele tale,
Eu simt
cum îţi sărut picioarele...
Fruntea mea
stă lipită sub piciorul tău,
Mâinile mele
îţi sugrumă călcâiul,
De-ar mai fi o dată
să-ţi sărut picioarele,
Aş Lua-o de la capăt,
cum ţin minte că
a fost prima dată
Când
am rămas la tine,
să-ţi sărut picioarele...
august 09, 2009
uneori trebuie
uneori trebuie să puţi,
ba chiar uneori trebuie să poţi să mai puţi...
un exerciţiu de tine, un exerciţiu de pot
uneori e la fel ca şi când ai plânge,
deşi simţi nevoia să te ascunzi de oameni când plângi,
tu totuşi plângi în lumea mare,
plângi în faţa tuturor.
-Ce mamă de bataie ţi-aş trage dacă ai fi pe mâna mea, se gândeşte vânzătoarea de bilete privind atent copilul care jinduieşte după o îngheţată la buticul cu minuni, maică-sa abia de reuşeşte să-l caţere în autobus, dapoi să-i mai ia îngheţată...
Bocete peste bocete, fiecare plânge de la ceva, odată şi o data cineva va plânge pentru ceva, ce mai, o întreagă daravelă cu plânsul ăsta plin de noimă, e bine că nu prea poate fi teoretizat, se usucă repede petele de la plâns, ori nu, cine ştie de la ce-s bocetele.
Probabil că un anumit tip de bocet nu se spală niciodată, e la fel cum unii oameni put permanent, oricăt de mult nu s-ar spăla, ei oricum put, un fel de putoare eternă a unui corp omenesc.
La scările aglomerate era copilul aglomerat, pe lângă faptul că puţea îngrozitor, el mai şi bocea îngrozitor, "fiecare cu bocetul lui" şi e pe bună dreptate expresia.
fiecare pute,
fiecare boceşte,
fiecare are nişte scări,
fiecare are nişte poveşti,
dar nu fiecare pute,
din păcate pentru acest fiecare, dar câteodată e bine să puţi
fck
eu put.
ba chiar uneori trebuie să poţi să mai puţi...
un exerciţiu de tine, un exerciţiu de pot
uneori e la fel ca şi când ai plânge,
deşi simţi nevoia să te ascunzi de oameni când plângi,
tu totuşi plângi în lumea mare,
plângi în faţa tuturor.
-Ce mamă de bataie ţi-aş trage dacă ai fi pe mâna mea, se gândeşte vânzătoarea de bilete privind atent copilul care jinduieşte după o îngheţată la buticul cu minuni, maică-sa abia de reuşeşte să-l caţere în autobus, dapoi să-i mai ia îngheţată...
Bocete peste bocete, fiecare plânge de la ceva, odată şi o data cineva va plânge pentru ceva, ce mai, o întreagă daravelă cu plânsul ăsta plin de noimă, e bine că nu prea poate fi teoretizat, se usucă repede petele de la plâns, ori nu, cine ştie de la ce-s bocetele.
Probabil că un anumit tip de bocet nu se spală niciodată, e la fel cum unii oameni put permanent, oricăt de mult nu s-ar spăla, ei oricum put, un fel de putoare eternă a unui corp omenesc.
La scările aglomerate era copilul aglomerat, pe lângă faptul că puţea îngrozitor, el mai şi bocea îngrozitor, "fiecare cu bocetul lui" şi e pe bună dreptate expresia.
fiecare pute,
fiecare boceşte,
fiecare are nişte scări,
fiecare are nişte poveşti,
dar nu fiecare pute,
din păcate pentru acest fiecare, dar câteodată e bine să puţi
fck
eu put.
august 04, 2009
Prietene
Ştiu de un ocean care mişună spre tine...
Prietene,
Unii se nasc pentru al porecli singurătate,
Alţii îl botează simplu:
Lume.
Dar toţi prind rădăcini în apele lui...
Prietene.
De ceva vreme te caută un vânt,
un vânt ce vrea să te poarte departe...
Prietene,
Dar eu îl prind într-o sticlă,
îi pun un dop şi îi dau drumu în ocean...
Prietene,
căci, cine ştie cât de aproape eşti,
să urle în şoaptă...
Prietene
Prietene,
Unii se nasc pentru al porecli singurătate,
Alţii îl botează simplu:
Lume.
Dar toţi prind rădăcini în apele lui...
Prietene.
De ceva vreme te caută un vânt,
un vânt ce vrea să te poarte departe...
Prietene,
Dar eu îl prind într-o sticlă,
îi pun un dop şi îi dau drumu în ocean...
Prietene,
căci, cine ştie cât de aproape eşti,
să urle în şoaptă...
Prietene
iulie 27, 2009
iulie 24, 2009
Ferma de animale
Am o fermă de animale în mine,
Unele, sunt mai sălbatice,
decât altele...
Altele, sunt mai domestice,
decât celelalte...
Am o fermă de animale în mine,
Unele zboară,
fără încetare...
iar Altele se zdrobesc, permanent,
în pământ...
Am o fermă de animale în mine,
Unele urlă durere,
să le ia dracii...
dar Altele, hohotesc în fericire,
fără oprire...
Am o fermă de animale în mine,
Dar
niciodată,
nu le prind,
împreună...
Unele, sunt mai sălbatice,
decât altele...
Altele, sunt mai domestice,
decât celelalte...
Am o fermă de animale în mine,
Unele zboară,
fără încetare...
iar Altele se zdrobesc, permanent,
în pământ...
Am o fermă de animale în mine,
Unele urlă durere,
să le ia dracii...
dar Altele, hohotesc în fericire,
fără oprire...
Am o fermă de animale în mine,
Dar
niciodată,
nu le prind,
împreună...
iulie 23, 2009
iulie 22, 2009
Aseară nu mai este azi
...aseară am corectat ora la al tău ceas mecanic,
are năravul să se oprească când îi convine.
Am făcut fum în cameră,
sunt la al doilea pachet de ţigări fără tine.
Cu tine aş fi înghiţit noduri,
iar tu m-ai fi rugat să-ţi povestesc ceva,
orice.
Am botezat coşul de gunoi doar cu filtre de ţigări.
De unde să ştiu unde eşti?
mai fumez un pic...
Televizorul, el urlă încet despre fotbal.
Ştiu puţine despre tine,
Nu mă dau în vânt după fotbal.
Asta cu siguranţă aş fi recunoscut în faţa ta
Vreau să ştii că-mi place să ştiu că eşti a mea.
Trebuie să ştii că mi-e al dracului de greu să fiu sincer,
Cearşafurile
Cearşafurile nu le-am schimbat,
mi-aduc aminte de tine.
Rage un bou,
Pizda scânceşte,
Ce se întâmplă...
Doamne fereşte...
iulie 15, 2009
Dicţionar de cuprins
Dacă n-ai un pachet de seminţe...
Cumpără-ţi!
Dacă nu scuipi bine..
Exersează!
De nu eşti bou.
Dă-ţi un cap de perete
Poate-ţi cresc coarne.
Dacă o carte n-ai citit,
Învaţă să citeşti!
De-ai apucat să borăşti
înghite, poate apuci să înţelegi gustul,
De eşti bou...
eşti bou
De iubeşti
Fă cum ştii, căci nu există reţete pentru asta
De urăşti
încearcă să uiţi cum se face asta.
Dacă ai motive serioase...
Bagăţi-le-n cur, poate scapi de ele
Dicţionarele să ştii că n-au cuprins
Iar sufletul n-are dicţionare
Dacă vrei un pachet de ţigări...
Să-ţi cumperi!
Author Rekunoscut
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)



