Ştiu de un ocean care mişună spre tine...
Prietene,
Unii se nasc pentru al porecli singurătate,
Alţii îl botează simplu:
Lume.
Dar toţi prind rădăcini în apele lui...
Prietene.
De ceva vreme te caută un vânt,
un vânt ce vrea să te poarte departe...
Prietene,
Dar eu îl prind într-o sticlă,
îi pun un dop şi îi dau drumu în ocean...
Prietene,
căci, cine ştie cât de aproape eşti,
să urle în şoaptă...
Prietene
august 04, 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
citesc cu stomacul randurile astea
fiecare matz simte esenta
cat de adevarat...
seamana cu marin sorescu.................stilul asta al tau. caramitru recita bine din marin sorescu.
Trimiteți un comentariu