noiembrie 14, 2007

Mîncare de timp

Foarte ciudat sentiment, toată ziua la muncă stau la calculator, făcînd diferite; ajung acasă şi pornesc calculatorul propriu, din reflex, pornesc şi messengeru, tot din reflex, pornesc şi mozilla, lasă-l să fie, poate mă interesează ceva, cam aşa se întîmplă de la o vreme.

Astăzi am încercat un program flexibil, cu mai multe diverse. Am urmărit ştirile, că de mult timp nu mai ştiam ce se vehiculează prin audiovizual, am văzut şi un serial necunoscut, de pe tv, mă apucam să citesc o carte pe care o păstrez pentru ratb, dar la care am renunţat să citesc, pentru că adorm în autobus citind.

Toate bune, pînă la momentul în care mă sună un prieten, care nu prea avea credit pe telefon şi urma să mă întrebe nişte amănunte tehnice despre alt prieten, şi îmi zice: intră te rog pe mess că vreau să vorbesc ceva cu tine.

De atunci tot îmi găsesc ceva de făcut la calculator. Mare dependenţă.

4 comentarii:

flo spunea...

so addicted...grav..

. spunea...

Imi suna foarte cunoscut obiceiul cu pornitul calculatorului cand ajungi acasa...
Ma intreb ce s-ar intampla daca lucrurile care le fac atat la birou cat si acasa nu s-ar mai diversifica.

Unknown spunea...

a si s inteleg ca nu prea mai stai la calculator, pt ca nu mai apare nimic la tine pe blog. sunt sigur ca ai ceva idei de impartasit. eu de vreo saptaman tot intru, da tu nu scrii. sunt dependent de blogul tau ... nu ma lasa sa sufar

Unknown spunea...

Paradoxal, dar povestea se repetă în fiecare zi, stau prea mult la cutia cu monitor; o să adăp dependenţa ta mai des.